În urmă cu mai mult de 6 luni mă văitam că trece greu timpul. Toată ziua somn, toată noaptea internet. Și cu toate că stăteam minim 12 ore cu ochii în monitor, tot nu îmi ajungea timpul. Tot erau activități legate de internet care rămâneau nefăcute și adormeam cu gândul că, următoarea zi când mă voi trezi va trebui musai să fac acel ceva. Ei bine, în urmă cu 197 de zile s-a întâmplat minunea. S-a întâmplat să mă PIș pe el internet, calculator, activități de căcat pe internet și să fac ceva util. Și asta chiar îmi place. Poate că încă nu s-a vindecat dependența de calculator și poate că nici nu se va vindeca vreodată, dar mă bucur că nu mai am puterea să pierd timpul aiurea. Bineînțeles că atunci când următoarea zi sunt liber, noaptea dinaintea ei (nu chiar toată) o pierd pe net, dar e diferit. Și ce-mi place cel mai mult? Îmi place că fac parte dintr-un colectiv trăsnet. Mie greu să-mi imaginez ce grea ar putea fi despărțirea de el. Acum mă duc la somn. De ce? Fiindcă mâine am, din nou, de făcut ceva util.
N-ați înțeles nimic nu? Vă spun eu concluzia: STEAUA CAMPIOANĂ! :)) =))
_______________________________________________________________
Ce fai maci? Chiar ma intrebam cand mai scrii pe blog. Spor!
RăspundețiȘtergereSalut ramona ce rau imi pare ai fost atat de aproape de moarte.
RăspundețiȘtergere