Confesiuni critice de Claudiu Savu

Unul din prietenii mei bloggeri (este vorba de Claudiu Savu) a scris o carte care după părerea mea este absolut superbă. Am citit în mare această carte (care se poate citi online AICI şi de asemenea se poate descărca) şi este foarte interesantă după părerea mea. Însă este o problemă. Pentru ca această carte să poată fi tipărită pe hârtie, Claudiu caută un sponsor. Mai jos este introducerea cărţii. Citiţi introducerea, citiţi cartea şi dacă vă place şi doriţi să îl ajutaţi să o tipărească CONTACTAŢI-MĂ iar eu vă voi da adresa lui de e-mail.

Am început prin a urma cursurile Facultăţii de Litere, am continuat prin a preda Limba Engleză, a urmat ideea unui Blog, a unei Biblioteci virtuale şi acum am ajuns să scriu o primă carte.
În cele 78 de pagini care urmează am cules articolele de critică pe care am început să le postez pe Blog încă din luna Octombrie a anului trecut. Să nu credeţi că am transcris aici un întreg blog, dar am încercat să selecţionez ceea ce mi se pare demn de a fi reţinut din tot ce am scris acolo.
Dacă în vreo clipă v-aţi gândit că aveţi un caracter critic, s-ar putea ca după citirea acestei cărti să fie nevoie să vă gânditi încă o dată. Nu mi-au scăpat cele mai proaspete ştiri, nici emisiunile de doi bani, am scris şi despre educaţie, ecologie, politică, economie, etc. Aş spune chiar că această carte nu este de lăsat la îndemâna copiilor sub 14 ani pentru că s-ar putea să înţeleagă prea multe lucruri.
Am folosit un limbaj mult prea curat pentru a descrie situaţii penibile dar asta nu
înseamnă că vă veţi delecta cu o scriere academică. Limbajul este simplu şi pe înţelesul tuturor cititorilor.
Vă urez citire plăcută şi foarte atentă.

Special pentru oamenii culţi şi inteligenţi
al dumneavoastră : Claudiu Savu

Zori de zi de Stephanie Meyer

 Cum într-o postare anterioară am scris despre Amurg de Stephanie Meyer, m-am gândit că ar fi bine să vă spun ceva şi despre Zori de zi, care este ultima carte din seria Amurg. Pentru cei ce nu au citit postarile anterioare reanunt că filmul Twilight a fost făcut după cartea cu acelaşi nume a autoarei Stephanie Meyer. Această carte face parte din seria care poartă acelaşi nume şi cuprinde 4 volume Amurg, Lună nouă, Eclipsă şi Zori de zi.
  Zori de zi este al patrulea şi ultimul roman din seria Amurg, şi este împărţit în trei "cărţi" sau secţiuni, prima şi a treia carte fiind povestite din punctul de vedere al protagonistei Bella Swan, iar a doua fiind istorisită din punctul de vedere al lui Jacob Black". Nu ştiu cum să vă spun despre carte fără să tai suspansul. O să vă zic doar aşa:
 Pentru cei ce au citit celelelte volume, o să vedeţi că la deznodământul acesta nu vă aşteptaţi. Cel puţin eu nu m-am aşteptat.
 Pentru ceilalţi, citiţi toate volumele că merită cu adevărat.
 Prezentarea cărţii sună cam aşa:
  

Când îl iubeşti pe acela care te-a "omorat", n-ai nicio opţiune. Cum să fugi, cum să lupţi, când toate astea ar răni persoana iubită? Dacă viaţa ta ar fi tot ce ai putea să oferi, cum să nu o oferi? Dacă ar fi vorba de cineva pe care l-ai iubi cu adevărat?
 Să fii îndrăgostită irevocabil de un vampir este totodată fantezie şi coşmar, care se împletesc într-o realitate periculoasă crescândă pentru Bella Swan. Trasă într-o direcţie de pasiunea intensă pentru Edward Cullen, şi în altă de profundă legătură cu vârcolacul Jacob Black, un an tumultos de ispită, pierdere şi rivalitate au condus-o spre un moment hotărâtor. Alegerea pe care trebuie să o facă, fie de a se alătura lumii întunecate, dar seducătoare a nemuritorilor, fie de a-şi continua viaţa de om muritor, reprezintă firul de care atârnă soarta celor două triburi.
 Acum că Bella a luat o decizie, un şir înfiorător de evenimente fără precedent este pe cale să se dezlănţuie cu potenţiale consecinţe devastatoare şi de nepătruns. Tocmai când firele încâlcite ale caierului vieţii Bellei, prima oară descoperite în Amurg, apoi separate şi sfâşiate în Lună Nouă şi Eclipsă, par a fi pe cale să se refacă şi să se adune laolaltă, ar putea fi distruse... pentru totdeauna?

 Nici prin cap nu vă trece cât de ispirat a fost scrisă această ultimă carte. Eu vă urez lectură plăcută. Şi să îmi spuneţi ce părere aţi avut după ce o citiţi.

Fără cap şi fără coadă

Când am scris despre "M-am hotărât să devin prost", cineva a zis ceva de cărţile lui Mihai Găinuşă. Curios de felul meu, am zis să încerc o cartea de-a lui. Aşa că m-am dus în prima librărie care mi-a venit în cale, şi am căutat... şi am căutat... şi în sfârşit am găsit... 3 cărţi... Am dat cu banul şi am cumpărat-o pe aceasta: "Fără cap şi fără coadă". Citesc pe spatele cărţii:
"Mihai Găinuşă scrie o cronică acidă a începutului de mileniu în România şi cheamă la rampă un mănunchi de personaje dezaxate şi ridicole. O face inventând situaţii bufe şi dialoguri reglate pe tonurile străzii. De la primarul chilipirgiu la vampa colagenată şi de la patronul lovit de misticism la preşedintele uzurpat de colegi, lumea în care trăim - şi care seamănă uneori frapant cu o menajerie - defilează prin faţa noastră în hainele ei obişnuite: vocabular buruienos, gesturi şmechere, complicităţi interminabile şi multă, foarte multă prostie.
Fără cap şi fără coadă poate fi considerat o panoramă a panaramelor, dar şi un manifest împotriva kitsch-ului care s-a mutat din tablouri în limbaj şi din vitrine în suflete. Totuşi, cine citeşte cârcoteala lui Găinuşă n-are timp să se amuze prea mult - din urmă vine în pas accelerat tristeţea. Căci e tot mai mult sulf şi tot mai puţin aer curat în borcanul de plastic în care trăim.
O comedie provocatoare, dar derutantă datorită simpaticelor deliruri cauzale de parcurs."
După ce am terminat de citit, am zis: "aha... bun" am pus-o în coş şi, zbbbrrrr, la casierie. Apoi m-am grăbit acasă, am aruncat papucii de la uşă, m-am azvârlit în pat şi m-am pus să citesc. Nu au trecut nici două minute că deja râdeam cu gura dincolo de urechi. Deja până la jumătatea cărţii mă durea burta de râs, iar la sfârşit aveam lacrimi de zicea mama că m-a bătut cineva..:))=))..
V-aş da ceva citate din carte, dar nu ştiu. Hai că vă dau doar unu ca să aveţi chef de citit apoi:
"Frati-miu mijlociu, Vasile, mă bate mai mult de oftică că trebuie să mă ducă să-mi pună copci la cap. Pe sormea , Lenuţa, o bat eu, după ce îmi dă în cap cu o tigaie exact când mă întorc cusut de la spital. Normal că sângerez din nou, mama mă bate că fac mizerie, iar Ilie, alt frati-miu, se îmbată şi-l bate pe Vasile, tot frati-miu.
Toată treaba asta durează maxim două săptămâni, că dacă ar fi şi fraţii ăilalţi ai mei, Nae şi Ion, cred că s-ar lasă şi cu cuţite. Noroc că ăştia-s în puşcarie după ce au furat o maşină, iar cealaltă soră a mea, nici nu ştiu cum o mai cheamă, a fugit de acasă şi e aurolacă. [...] Aia-i bucuria lu frati-miu Ilie, că se îmbată el un an. Deci viaţa mea se împarte scurt în An Ilie, An bătaie şi AN de AN Diaree!”
De unde porneşte faza cu bătaia şi faza cu diareea vă las să descoperiţi citind cartea. Eu o recomand dacă sunteţi supăraţi şi aveţi chef de ceva să vă înveselească. Lectură plăcută!!!

"Amurg" de Stephenie Meyer

Presupun că maroritatea dintre voi a văzut sau măcar a auzit de filmul "Twilight" cel foarte mult premiat la Premiile MTV Movie. Întrebarea de baraj este: câţi dintre voi aţi citit cartea? Nu ştiu dacă sunteţi jumătate care aţi citit această carte.

Da ştiu, mulţi zic că e mai uşor să vezi filmul decât să citeşti cartea. Recunosc, aşa ziceam şi eu până am ajuns să citesc "Harry Potter". Dar să revenim la "Amurg". Eu recomand cartea. E adevărat că filmul urmăreşte cartea destul de bine. Dar eu iubesc cartea. Pune mai bine suspansul şi acţiunea în valoare, având în vedere că acum, aveţi şi feţe gata date personajelor o să vă imaginaţi mult mai uşor acţiunile, expresiile faciale, decorurile şi bineînţeles, puteţi să comparaţi filmul din mintea voastră cu cel adevărat şi să vedeţi care e mai bun.

Bun, acum haideţi să laud cartea şi să vă spun ce premii a câştigat:
- "Best book of the year" (Publishers Weekly);
- "Best book of the decade" (Amazon);
- Nominalizată în "Top Ten Best Books for Young Adults" (American Library Association).
Nu-i aşa că sună bine?
Multă lume a aşteptat că această carte să fie ecranizată. Se zvoneşte că a fost cel mai aşteptat film al anului 2008. Atâtea aşteptări şi atâtea premii ar trebui să gâdile curiozitatea multora şi să o citească.

Descrierea cărţii este următoarea: "Isabella Swan nu are parte de prea multă distracţie de când s-a mutat din însorita Arizona în Forks, un orăşel în care plouă mai tot timpul. Dar când se îndrăgosteşte de chipeşul şi misteriosul Edward Cullen, despre care colegii spun că ar fi... vampir, viaţa ei ia o întorsătură total neaşteptată! Edward este la rândul lui atras de Bella, dar şi de mirosul sângelui ei, aşa că fiecare apropiere de iubita lui e în acelaşi timp o plăcere şi un chin teribil - dacă Edward îşi pierde capul pentru o clipă, Bella îşi pierde viaţă..."

Volumul "Amurg" este primu din seria "Amurg" care conţine 4 volume. Următoarele 3 se numesc "Lună nouă", "Eclipsă" şi "Zori de zi". Eu am început să citesc şi volumul 2 şi aştept să apară şi filmul să văd care e mai bun, din experienţa acumulată cu "Harry Potter", pot să vă recomand de pe acum cărţile.

Va doresc lectură plăcută şi vă aştept să vă exprimaţi şi voi părerea despe acest articol.

De ce e bine să citeşti?

Eu consider că este bine să citeşti, deoarece, cititul dezvoltă creierul, vocabularul, imaginaţia, îţi lărgeşte orizonturile şi afli lucruri noi de unde te aştepţi mai puţin.

Unele persoane se laudă că şi-au cumpărat nu ştiu ce maşină sau se lăuda cu nu ştiu ce achiziţie, însă, între unul care se laudă că şi-a luat o maşină şi unul care se laudă că a mai citit o carte, care credeţi că este mai câştigat? Cititul are un rol aparte. Plus că maşinile, pentru a le închiria trebuie să plăteşti. Cărţile, pentru a le împrumută de la bibliotecă nu te costă nimic.
De ceva timp, au apărut cărţi electronice (e-books). Multe persoane au început să citească aceste cărţi pe calculator, dar nu au nici un farmec. În primul rând, unde e acea senzaţie că ai terminat o pagină şi treci la următoarea? Unde e foşnetul foilor? Iar aceste cărţi electronice strică şi ochii, din cauza privitului prea atent la monitor.
Cititul cărţilor autentice, apare oriunde. De exemplu sunt persoane care citesc în timp ce aşteaptă autobuzul, tramvaiul, metroul, în timp ce se află cu maşină la stop, atunci când aşteaptă la medic, când călătoresc cu trenul, când merg în parc, şi nu în ultimul rând, când vor să se relaxeze. Exact! Cititul te şi relaxează.
Mulţi se plâng că sunt mult prea ocupaţi şi numai de citit nu eu ei timp. Total greşit. Timp pentru citit se găseşte, însă trebuie să aveţi puţină voinţă.
Acum să nu înţelegem că orice formă de citit face bine. De exemplu să nu credeţi că atunci când citiţi un articol de ziar sau o revistă de monden, vă veţi dezvolata vocabularul. Cel mai indicat este să citiţi o carte a cărui subiect vă şi atrage. Cel mai indicat este să intraţi într-o librărie sau bibliotecă, vă uitaţi la mai multe cărţi, iar cea care vă place citiţi-o în cel mai scurt timp posibil. Bineînţeles în aşa fel încât să vă şi rămână ceva în cap din ceea ce aţi citit. Vă asigur că nu veţi regreta nimic.


Să recapitulăm:

1) Cititul dezvoltă creierul, puterea de gândire şi imaginaţia
2) Cititul îţi lărgeşte orizonturile
3) Aflii lucruri noi
4) CITITUL RELAXEAZĂ!

Despre cartea "M-am hotărât să fiu prost" de Martin Page

"Să devii ceva mai prost poate fi o idee inteligentă. Să gândeşti mult este, în lumea de azi, un handicap ca oricare altul. Cel puţin aşa crede Antoine, un tânăr de 25 de ani, care suferă de boala gânditului şi se simte foarte bătrân. Drept urmare, îşi pune toată inteligenţa la bătaie ca să intre şi el în categoria reconfortantă a imbecililor fericiţi. Într-o acţiune alertă, plină de surprize, veţi afla câte neajunsuri aduce inteligenţa, la ce e bună prostia şi, mai ales, cum poţi s-o dobândeşti. Cartea oferă satisfacţii intelectuale atât oamenilor inteligenţi, cât şi fericiţilor cărora experimentul lui Antoine le-a reuşit deja."
Cam această ar fi descrierea cărţii : "M-am hotărât să devin prost” pe care o găseşti pe internet, la sfârşitul cărţii sau în alte reviste de profil.
Nu sunt un cititor înrăit şi din acest motiv nu pot să zic că voi ştii să prezint cartea foarte bine sau că vocabularul şi ideile mele de prezentare sunt bune dar la atât mă pot gândi în momentul de faţă.
Intrând în librărie, ca de fiecare dată când ajung pe lângă una, şi uitându-mă la ultimele cărţi apărute, m-a atras un titlu "M-am hotărât să devin prost” de Martin Page. Am luat-o de pe raft şi am citit descrierea. Părea faină cartea aşa că am folosit ultimii bani din cei pe care mi i-a dat bunica şi am cumpărat-o.
Acasă m-am aşezat în pat şi am început să citesc. Prima pagină mi s-a părut plictisitoare dar ajungând mai departe am găsit un fragment care mi-a plăcut mult: "Aş vrea să pot spune, la încheierea acestei aventuri, precum personajul Joker din Full Metal Jacket: "Sunt într-o lume de rahat, dar sunt viu şi nu mi-e teamă". Despre ce aventură este vorba am aflat citind mai departe, dar nu mai spun nimic că nu vreau să stric suspansul.
Apoi mult mai târziu am mai citit un fragmet care mi-a făcut plăcere: "În copilărie, ambiţia lui fusese să devină Bugs Bunny, iar mai târziu, când s-a mai copt, voise să fie Vasco da Gama. Dar consiliera de orientare şcolară i-a cerut să aleagă nişte studii care figurau în documentele ministerului." Aici m-am regăsit perfect, adică aproape perfect, n-am vrut să fiu Vasco da Gama am vrut Marco Pollo dar asta nu e important.
Cu cât citeam mai mult, cu atât mă îndrăgosteam mai mult de carte. Mi-a plăcut umorul cărţii, nu mă pricep prea bine dar pare a fi umor negru. Exemplu: "Dar nu, inteligenţa e de două ori rea: te face să suferi şi nimeni nu se gândeşte să o considere ca pe o boală."
Nu vă mai dau nici un exemplu, v-am dat deja trei exemple care cred eu că vă vor face să citiţi această carte. Pentru cei care stau în oraş cu mine şi nu o găsesc la bibliotecă sau nu şi-o cumpără sunt dispus să o împrumut, dar vreau să ajungă la mine cu toate foile.